joi, 2 septembrie 2010

Un fum, doua, sa mai trag inca unul sau sa ma apuc de scris? ...da stiu, ultima data cand ma citeai ma lasasem de fumat, e un viciu care inca mi-l permit insa si care cel putin aparent nu lasa rani la fel de adanci ca si tine;
de ce scriu? de ce scriem? de ce ne ascundem printre randuri si cuvinte? de ce sunt 10 grade afara? de ce e gata vara? de ce nu mai zac in nisip cu un green apple in mana? de ce miroase a iarna? deja! de ce ma complic? si cu atat mai mult, de ce imi place?
multe "de ce-uri" pentru orele astea ale diminetii.
astazi am avut timp de pierdut, asa ca ma recitit istoricul blogului...interesanta incursiune in trecut, cu atat mai interesante personajele principale, actorii ce se ascundeau printre litere si zambeau perfid...sunteti doar amintiri dragilor, stati pe pace! (vorba clujeanului)
si atunci un ultim de ce...de ce fiecare litera, rand, paragraf, postare a avut ca pion central un oarecare el...dar cata importanta le dam, domnle'!
stau si astept ziua de maine in orasul cu tramvai in care poti sa mori pana vine politia (pt cunoscatori, remember nebunul cu bata ce ne alerga pe o alee la 2 dimineata)...de ce astept ziua de maine? pai motive sunt multe: in primul rand pentru ca va fi soare (de ce zic asta? pentru ca asa vrea eu!), in al doilea rand pentru ca imi plac diminetile, imi place cum miroase cafeaua (ar trebui sa vezi si tu cat e de buna :P, macar o data), in al treilea rand pentru ca e vineri, pentru ca sunt cu un pas mai aproape de un vis, pentru ca abia astept sa ma intorc la casuta mea, sa imi pun cel mai nou poster pe perete, sa o umplu de poze si de amintiri, doar ale mele, sa fie plina de oameni si de prieteni, mai pe scurt, de viata, sa invatz ce inseamna cu adevarat a locui in cluj, sa ma indragostesc din nou de locul acela asa cum am facut-o ani la rand, sa cutreier strazi la pas, sa miros aer de vechi si nou...

astept sa ma intorc, sa ma regasesc, sa fiu din nou eu cea care stiam ca pot fi acolo! sa astept weekend-uri pentru cate o nebunie in alt oras, sa imi fie dor de Timisoara si sa injur Caile Ferate Romane pentru cele 5 ore de stat in tre...sau depinde de situatie, Drumurile Nationale (in tara asta se gaseste oricum mereu ceva de injurat)

In rest...e tarziu, asa ca noapte buna si ...apropos...nu imi plac horrorurile (3 r intr-un cuvant, u really made an effort!)

3 comentarii:

  1. Es ist schön, dass du dich Zuhause wieder so wohl fühlst. Du hast eine tolle Erfahrung gemacht, die du für dein Leben in Rumänien gut nutzen kannst!

    Und ich sollte wirklich eines Tages mehr lernen, damit ich keinen Google-Translator mehr brauche ^^

    RăspundețiȘtergere
  2. M-am regasit putin in cuvintele tale si ma gandeam ca e mai bine sa nu cautam un raspuns la orice intrebare pentru ca e posibil ca acesta sa ne dezamageasca. Stii cum e: carpe diem/noctem si lasa lucrurile sa parcurga cum vor ele. E mai usor si poate nu va durea atat.

    Take care, Sonia :)

    RăspundețiȘtergere
  3. @Carolin: Danke sehr liebe!!! Ich freue mich so dass du geschrieben hast, und freue mich auch, dass du rumaenien so gut lernen moechtest. wenn du hilfe brauchst, stehe ich gerne zu verfuegung und natuerlich auch wenn du nach rumaenien fahren moechtest!
    liebe gruesse!

    @Cris: Niciodata nu sti cat si daca va durea, dar gandul ca toate trec si raman in amintire ma consoleaza si ma face sa gust din plin din fiecare bucurie si fiecare durere, pentru ca nimic nu se intoarce!
    take care dear!

    P.S. Mi-ar fi placut mult sa ne vedem :(

    RăspundețiȘtergere